Masina, o necesitate in SUA - partea a II-a

     Am decis noi sa ne cumparam masina noua iar leasingul era varianta cea mai convenabila. Nu doream o rata mare pe luna si incercam sa dam si un avans mai mic. Aici leasingul e un pic diferit fata de ce stim  ca exista in Romania. Cine ia o masina in leasing nu se gandeste sa o si pastreze si de aceea valoarea reziduala este mare iar rata lunara mica. De exemplu la o masina care costa undeva la 18 000$ - 19 000$ platesti din rate in jur de 7 000$ iar valoarea reziduala este 12 000$. Dobanda este foarte mica si variaza in functie de incadrarea finantarii. Cea mai mica este de 0.9%.
     Deasemenea auzisem ca toti dealeri de masini accepta si masina veche la schimb, iar a noastra cum era un hrab era clar ca o vom da. Am hotarat in principiu sa ramanem tot la masini japoneze si am inceput cautarile. Nu e foarte greu deoarece a fost de ajuns sa imi au numarul de telefon si adresa de email pe un site de intermediere pentru cumparari de masini ca au inceput sa curga ofertele de tot felul. Partea proasta era ca din nou eram oarecum presati de timp deoarece Nissanul nu mai avea mult si trebuia cumva sa-l ducem la dealer sa mai luam ceva bani si pe el.
     Per total nu pot sa zic ca mi-a placut toata aceasta experienta deoarece delaeri auto au un stil foarte uracios de a vinde. Primul dealer care mi-a trimis oferta prin email si care a fost atractiva era undeva intr-un orasel chiar la iesirea din Philadelphia si era vorba de un Chevy Cruze. Reprezentatul firmei care mi-a dat email si care m-a rugat sa confirm chiar in ziua intalniri ca voi ajunge nu era prezent in show room. Primul semn de neseriozitate mi-am zis. Intreb de oferta primita pe email mi se zice ca nu mai e valabila desi o primisem cu cateva zile inainte. Incercand sa aflu de ce nu mai e valabila cel cu care discutam mi-a zis ca de fapt nici nu exista si ca cel cu care am vorbit are ,,un stil mai agresiv de vanzare" pentru a atrage lumea in showroom. Adica minte pe fata doar sa mergi la ei si mai departe vad ei cum se descurca.
     Un alt lucru care nu imi place este ca daca nu esti un mare fan de masini si nu stii ce cauti exact nu iti spune un pret aproximativ. Incercam sa aflu un  pret de pornire si ii spuneam ca nu ma intereseaza marca, model doar pretul conteaza. El insista sa merg sa o conduc sa vad daca imi place. Eu ii spuneam ca masinile noi toate merg la fel din punctul meu de vedere..el ca sa simt masina :)). Nu cred ca sunt nici eu un client prea placut pentru dealeri auto. Intr-un final, am obtinut o oferta de la el si ca revin in 2-3 zile sa close the deal. Evident ca nu aveam de gand sa revin la ei insa am decis sa ma folosesc de oferta lor pentru a avea un punct de plecare la ceilalti dealeri.
     Oricum noi vroiam o japoneza asa ca intr-o vineri seara impreuna cu Andreea am luat la rand Toyota, Hyundai si Honda. Nissan am zis ca nu, ca inca aveam sechele de la Altima :). Toyota a picat din prima datorita pretului si mi s-au parut cei mai profi ca macar mi-au zis sincer ca nu imi pot oferi nimic si nu au incercat sa ma ia cu simtitul masinii si alte prostii. Hyundai cu un Elantra aveau oferta buna insa am zis sa incercam si la Honda. Era deja destul de tarziu cand am intrat in reprezententa Honda. Practic nu am apucat sa intram ca am fost abordati din parcare de un baiat (mai tarziu aveam sa aflam ca era nou angajat si noi eram primii clienti:)) si am inceput clasic cu povestea mea. Am oferta asta de la Chevy dar cineva mi-a recomandat dealerul vostru ca aveti oferte bune asa ca daca puteti sa oferiti ceva mai ieftin cumpar de la voi. Inca un lucru care nu imi place este ca petreci mult timp asateptand. Nu stiu cum se face ca niciodata cel cu care discutii nu poate sa ofere nici o informatie pana ce nu merge in spate sa discute cu sefu'. Asa ca negocierea noastra s-a intins vreo ora, timp in care 45 de minute am asteptat si faceam telefonul fara fir. Oribil. Mi-am si promis ca la urmatoarea masina pe care o cumpar voi incepe din timp si le spun ca daca ma lasa singur plec. Ori discuta cu mine ori ma duce la sefu'.
     In fine, aproape de ora inchiderii cadem de acord la rata lunara, la avans si la pretul pe Altima, 1000$. Totul era sa porneasca :). Fiind tarziu urma sa finalizam a doua zi totul. Noi trebuia sa mai ducem cateva acte:  dovada cu salariul si cateva nume de persoane din SUA care ne recomanda. Tot a doua zi, urma sa ne verifice istoricul si sa ne accepte sau nu pentru finantare.
     Sambata dimineata la ora 10.00 eram in show room si am plecat cu masina la ora 17.00!!!. Parca cumparam o flota intreaga nu o masina amarata dintre cele mai ieftine. In tot acest timp, eu tot ce aflam de la baiatul meu cel nou era ca asteptam sa vedem ce zice banca. Pe la ora 14 apare directorul financiar care imi spune ca preluat actele mele (dupa 4 ore!!!) si ca revine in scurt timp cu un raspuns. In mod normal ar fi trebuit sa plec insa Nissanul pornise dimineata si era deja in curtea lor :) plus ca ceea ce imi oferise era pe placul nostru si nu stiam daca mai gasesc asa oferta. Si am acceptat sa astept si am tot asteptat. Cel mai rau era ca nu aflam nici un motiv, nici o explicatie de ce trebuie sa astept.
     Intr-un final revine directorul financiar cu vesti. E gata. pot sa iau masina. Am obtinut finantare cu acelasi pret pe Altima, acelasi avans rata lunara mai mare cu 20$ (crescuse de la 150$ la 170$!!!). Deja nu mai aveam nervi de nimic si i-am si zis ca este o pacaleala si ca sunt niste escroci iar eu sunt pus in fata faptului implinit. Puteam sa refuz insa dupa atatea ore de asteptare 20$ nu mi se pareau asa multi. Oricum nu mai intelegeam nimic. Saracul meu baiat era mai pierdut ca mine si nici el nu stia sa imi explice prea mult. El atat stia - banca, asteptam sa vedem ce zice banca...incepusem sa cred ca banca e o entitate superioara care ne dicteaza totul in viata.
     In timp ce semnam actele cu managerul financiar am primit raspunsurile la toate intrebarile mele. Pe scurt totul a durat asa mult deoarece in prima faza nu am fost acceptat la finantare. Scorul meu era bun (711) insa timpul petrecut in SUA si faptul ca aveam doar un card de credit trageau in jos decizia de a primi finantare. Mai mult deoarece nu dadeam avans mare mai aparea un semn de intrebare. Cum dealerul avea interesul sa vanda masina iar Honda financial se uita doar la aspectul financiar au fost negocieri si intre e :). Spre norocul nostru am primit banii si masina si am putut sa plec cu o Honda Civic nou nouta de acolo. Nu stiu ce au facut cu Nissanul meu, sper ca au putut macar sa-l mute din parcare.

     Ca si concluzie nu mi-a placut sa am de aface cu dealerii auto, cel putin cu majoritatea dintre ei. Trebuie tupeu si pricepere la negociere altfel poti sa ramai prins in niste contracte dezavantajoase. Abia astept sa vina timpul sa ne luam urmatoarea masina, sa nu fiu presat de timp sa pot dicta eu regulile si ritmul negocierilor.

Pe curand!
 

Masina, o necesitate in SUA - partea I

Salutare (dupa mult timp) dragi cititori :),

     Mi-a cam iesit din obisnuinta sa scriu pe blog insa imi promit in fiecare saptamana ca ,, weekendul asta scriu pe blog''....nu-mi iese :). Asa ca acum, voi scrie insa nu promit ca voi reveni prea curand. Poate asa reusesc sa scriu mai des. Subiecte am, asta nu ar fi o problema. Astazi va voi povesti despre cum ne-am luat noi masina. Prima a fost un Nissan Altima second hand pe care am tinut-o cateva luni. A doua o Honda Civic, noua in leasing (am dat la schimb si Nissanul vechi). Dar sa o luam cu inceputul.
     Cam dupa vreo saptamana de la aterizarea noastra in Philadelphia ne-am dat seama ca povestile pe care le auzeam in Romania cum ca in America masina e o necesitate, sunt o realitate. Acum pentru a fi corect pana la capat trebuie sa stiti ca, daca locuiti intr-unul din orasele mari, aveti jobul si locuinta relativ aproape sau macar conectate cu mijloacele de transport in comun atunci, nu e chiar o problema atat de mare. Practic, toata aceasta legenda cu ,,masina it's a must'' vine de la distantele foarte lungi care sunt in SUA. Fara masina faci foarte mult timp pe drum daca folosesti transportul in comun, sau la unele e aproape imposibil sa ajungi.
In cazul nostru, venind la Adi si Anca care stau undeva la marginea orasului ne-am dat seama ca fara masina ne-ar fi foarte greu si sa mergem la interviuri. Asa ca am decis ca din banii pe care ii aveam sa ,,sacrificam" cateva mii de dolari si sa ne luam o masina. Sfatul meu este ca daca aveti ceva economii cand veniti aici si aveti si unde sa stati o perioada la inceput este bine sa va luati o masina deoarece va ajuta in multe situatii.
Dupa ce am stat noi si ne-am gandit si am calculat am zis ca vom lua o masina second hand de maxim 3500$-4000$. Si am inceput cautarile.
     Cele mai multe oferte se gasesc pe www.craiglist.com  Site-ul asta poate fi mana cereasca pentru cei care sunt la inceput de drum. Gasesti ce vrei aici. Partea proasta este ca cumperi lucruri folosite de altii si atunci si riscul sa iei teapa este mare. Dar, daca te pricepi la ceea ce cumperi si ai un pic de noroc poti sa gasesti niste dealuri foarte bune. Pentru masina mai exista varianta ,,auctions'' dar aici riscul sa iei teapa este si mai mare asa ca am ramas la craiglist.com. Am inceput eu cautarile dar eram oarecum si presati de timp deoarece vroiam sa dam  examenul de permis iar pentru traseu folosesti masina proprie. Cel mai rau lucru cand vrei sa cumperi masina second hand este sa nu te pricepi deloc la masini, asa cum sunt eu. Cand nici nu stii ce cauti pe un site asa de mare ca si craiglist risti sa cauti acul in carul cu fan. Totusi discutand si cu Adi am reusit sa reduc lista scurta la 3 marci: Nissan, Honda si Toyota. Fiind masini japoneze sunt mult mai bune decat cele americane dupa 8-10 ani. Am inceput sa dau primele telefoane si deja aveam 2 super oferte de masini la niste preturi incredibile ( cred ca erau masini vechi de 5-6 ani la doar 1000 - 1500 de dolari). Pareau tepe dar am vrut sa ma conving asa ca am sunat. Sunt practic o alta varianta a printului nigerian de pe email. In ambele cazuri nu reuseam sa vb cu nimeni, doar prin sms se comunica. Erau povesti triste si amandoi erau plecati din tara. Unul era in armata in slujba tarii, cealalta era ceva asistent medical intr-o misiune de caritate prin Africa. Practic imi ziceau ca ei nu sunt in tara, dar masina este si sa trimit eu banii prin nu stiu ce site sigur iar ei dupa ce vad ca banii au fost trimisi vor trimite masina. Haha...oare cineva chiar pica in plasa? Banuiesc ca da din moment ce exista asemenea oferte:).
     Revenind la lucruri serioase, chiar dupa prima tura de telefoane am gasit un albanez, tanar care isi vindea Nissanul Altima din 2002 cu 3500$. Am decis sa ne vedem, l-am luat si pe Adi cu mine care se pricepe la masini ca singur probabil nici nu stiam la ce sa ma uit si masina se prezenta intr-o stare buna. Cateva zgarieturi normale dupa 10 ani de condus in Philly, motorul arata bine, am verifica masina pe dedesubt si nu curgea nimic, am condus-o sa testam frane, directie si totul era ok; am negociat si a scazut preul la 3200$. Era prima masina pe care o vedeam si impotriva principiului meu de a nu cumpara primul lucru pe care il vad(amuzant este ca Adi avea acelasi principiu) am zis ca arata prea bine si pretul e bun pentru a nu profita. Asa cum am zis eram si presat de timp si am decis sa o iau. Toate bune si frumoase, am facut actele si aveam masina. Toate astea se intamplau undeva in luna Octombrie. Dupa cateva saptamani au inceput si primele probleme, pierdeam antigel si dupa o vizita la mecanic am aflat ca problema era mai mare de atat : masina avea garnitura de chiuloasa arsa iar antigelul se pierdea in sistemul de evacuare care afecta catalizatorul. Practic masina nu avea cum sa mai functioneze foarte mult timp. Neavand alta solutie, am decis sa mergem cu ea pana cedeaza de tot. Se apropia iarna si partea proasta era ca nu functiona nici incalzirea, se pare ca din aceiasi cauza. Cam o data la 4 saptamani masina nu pornea si trebuiau cateva incercari pentru a o urni din loc, permanent aveam grija sa alimentez cu antigel pentru a nu fierbe motorul, verficam si uleiul pentru ca ardea mult mai repede. Cu ocazia asta am mai invatat si eu lucrurile de baza la o masina :).
     In Philadelphia (si cred ca in toata America), verificarea tehnica a masinii (ITP-ul in Romania) se face anual iar eu in luna februarie 2015 trebuia sa duc caruta sa treaca testul :). Lucrurile se inrautatisera si deja problemele cu nepornitul erau tot mai dese, avea perioade si cand incepea sa tremure cand incetineam la semafor, semne ca se apropia sfarsitul. Reparatul nu era o varianta deoarece ma costa inca o data masina. Garnitura de chiuloasa nu e mare lucru si nu costa mult in schimb manopera ajungea la cateva mii de dolari. Cautand pe net am vazut ca de fapt, lotul de Altima din 2002 - 2004 au avut multe recall-uri in fabrica chiar pe aceasta problema dar era deja tarziu. Ar fi trebuit sa fac toata aceasta cercetare inainte sa o cumpar.
     In februarie am reusit sa gasesc un service al unui roman care m-a ajutat si  a facut cumva ca masina  sa treaca testul si mai castigasem un an (asta daca tinea masina atat). La un moment dat nu am mai reusit sa o pornim si vreo saptamana nu am miscat-o din fata casei. Era clar ca nu mai avea mult. Intre timp aflase si ca jobul meu de intern urma sa devina permanent si am decis ca trebuie sa ne luam alta masina. Aveam deja jumatate de an in SUA si am zis ca leasingul e cea mai buna varianta. Despre urmatoarea masina in partea a doua ca sa nu va plictisesc cu postari foarte lungi.

Si vom fi trei!

Din foarte multe motive, unele mai obiective decat altele, nu am mai scris pe blog de foarte mult timp dar sper sa ne intelegeti:). Acum scoala s-a terminat, am terminat inclusiv cursul de vara (aici poti sa ai cursuri si in vacanta, daca vrei sa termini mai repede) asa ca am sa va povestesc cum e sa fii mamica in America.
Cum joburile noastre au devenit permanente si avem o stabilitate din acest punct de vedere, am decis ca e momentul sa ne extindem familia. La sfarsitul lunii aprilie am aflat ca vom avea inca un membru in familie asa ca am inceput sa ne interesam cum e sa fii insarcinata in US.

Primul lucru pe care l-am facut a fost sa ne programam la un medic de familie, deoarece pana in prezent nu aveam unul curent. Apelasem o singura data la un medic rus cand am dat examenul auto si ne-a trebuit avizul lui, insa nu am fost incantati de stilul rusesc care nu este cu nimic diferit fata de stilul romanesc: te programezi la o ora....intri dupa doua ore, ca intre timp mai vin 2-3 prieteni de-ai doctorului care bineinteles ca intra inaintea ta. Am ales medicul de familie si am sunat pentru programare. Fiind pacienti noi, programarea am avut-o abia la sfarsitul lunii iunie, insa de acum inainte putem avea programare in aceeasi zi daca e o urgenta. Nu va imaginati ca daca nu ai medic de familie si ai nevoie de el, mori in fata clinicii....nu este asa! Poti apela la medicii din cadrul spitalelor/clinicilor, iar daca problema este mai usoara, spre exemplu o raceala, exista asistenti la farmacii care te pot consulta si-ti pot prescrie medicamentatia necesara.
In aceeasi zi cand am facut programarea la medicul de familie, am sunat la spitalul unde vreau sa nasc. Nu stiam multe despre spitalele lor, insa prietena mea tocmai nascuse la acest spital si cautandu-l pe internet am descoperit ca este al doilea din Pennsilvanya ca si profesionalism si ca are recomandari bune, asa ca am ales sa fie si spitalul nostru. Nu am sa intru in detalii despre fiecare consult in parte ca nu este cazul. Pe scurt, consulturile lunare se realizeaza in cadrul clinicii specializate pe sanatatea femeilor si constau in ascultarea batailor inimii copilului cu un aparat Doppler, masurat burtica, cantarit, test de urina si discutii despre orice intrebari ai. Ecografiile se fac la un centru fetal, partener spitalului, unde au personal calificat doar in ecografii si se fac una pe trimestru daca nu sunt probleme. Nasterea se face la spital unde exista o echipa de medici si nasti cu cine este de garda in ziua respectiva. Eu am un medic care-mi monitorizeaza sarcina, insa pe parcursul celor 9 luni, la consulturile lunare vad toti doctorii afiliati spitalului, astfel incat, ii cunosti inainte de nastere pe toti. Sistemul este centralizat si nu exista sa-l suni la 3 dimineata pe doctorul X sa vina la spital ca tu nasti si el poate a sarbatorit pana la 1 si e obosit sau poate e in concediu si nu poate ajunge!
Multa lume ne-a felicitat pentru curajul de a avea acum, la 6 luni dupa ce am ajuns aici, un copil. Si cred ca multi s-au referit la costurile unui copil si mai mult, la imbinarea jobului, scolii, cu viata de familie. Ei bine, am sa va vorbesc despre asta, pentru ca nu este imposibil sa le combini. Am sa va dau cazul nostru, dar sigur ca nu se va aplica pentru oricine incepe o noua viata aici.
Avand o asigurare medicala, reduci substantial costurile unei nasteri. Eu am asigurare de la scoala, pentru studenti, cu un cost rezonabil (ca sa va faceti o idee, platesc asigurarea lunar, cat platesc abonamentul de cablu cu internet si fix). Cata are asigurare de la serviciu, fara niciun cost din partea noastra. Asta nu inseamna ca la sfarsit nu voi avea de platit o parte din costul total, dar va fi undeva la 15%-20%, probabil undeva la $2000-$3000, estimam noi. Am sa va spun la sfarsit cat a venit factura, ca depinde si de cum evolueaza sarcina. Pentru cine nu are asigurare medicala, acum exista Obama Care care e obligatorie si care poate fi foarte ieftina daca ai un venit mic. Daca nu vrei Obama Care, atunci poti alege sa mergi la ONG-urile care sustin femeile gravide si care au parteneriate cu clinici si spitale si nu te costa nimic. Ca si in Romania, femeile gravide sunt protejate de lege oarecum si exista solutii pentru fiecare. Legat de costurile hainutelor, patut, carucior, etc, credeti-ma, ca oricine isi permite sa le cumpere, pentru ca se gasescpentru fiecare categorie sociala.
Scoala: O femeie insarcinata sau o proaspata mama, nu este o femeie cu dizabilitati, sau cel putin, aici nu este tratata asa. Semestrul de toamna va incepe in septembrie si deja am luat doua cursuri, poti alege cum am ales eu, cursuri online sau comprimate in doua weekenduri, daca nu vrei sa mergi in fiecare saptamana la scoala. Pentru perioada dupa ce voi naste, pentru semestrul de primavara, care incepe in ianuarie, am doua variante: sa iau cursuri online, comprimate in weekenduri sau cele normale daca ai cu cine lasa copilul, sau poti intrerupe un semestru si incepe cand esti pregatita. Am colege care s-au reintors la scoala dupa doi ani si continua cursurile. Aici, ca sa ai masterul trebuie sa ai 12 cursuri terminate, pe care le faci in ritmul tau. Scoala de plateste la curs, asa ca daca nu mergi, nu platesti.
Job: Trebuie sa recunosc ca am norocul de un job foarte flexibil, de aceea nici nu mi-am cautat altceva. Momentan lucrez part-time, adica in jur de 20 ore pe saptamana, dar nu cate 4 ore cinci zile din sapte. Am ture de 5-6-7 ore, asa ca in medie, lucrez cate 4 zile pe saptamana doar. Relatia mea cu managerii este foarte buna si ma sustin si inteleg ca familia este importanta, iar ca dupa nastere pot trece pe un program mai flexibil. Mai precis, pot lucra intre 5-10 ore pe saptamana si atunci ar insemna sa lucrez 1-2 zile doar. De asemenea, poti alege cand sa lucrezi, seara, weekendurile....deci, solutii se pot gasi daca nu vreau sa pierd jobul! Legea in Pennsylvania ofera 6 saptamani concediu de maternitate platit si-l poti prelungi pana la 12 saptamani, din care doar primele 6 sunt platite. Vom vedea exact atunci ce vom decide, insa expun aici solutiile pe care eu le vad momentan, ca ar fi.
Ajutor social: Dupa cum stiti, US nu este Canada si nici alta tara renumita pentru ajutorul ei social. Pe de alta parte, nu sunt absurzi si incearca si ei sa te ajute daca nu ai suficient. Ideea lor este sa ajute oamenii care nu-si permit, nu pe toata lumea. Alocatie pentru copil nu exista in US, insa daca ai un venit mic, poti apela la programul WIC care ajuta familiile nevoiase. Aici gasiti linkul programului si mai multe informatii. Se ofera tichete de masa pe perioada sarcinii si pana copilul are 5 ani, dar mai multe detalii nu cunosc, pentru ca noi nu ne incadram.  http://www.wicprogram.org/
Pe de alta parte, exista o deducere la taxe pentru cei care au copii, dar nu as putea sa va spun exact cat, deoarece inca nu am avut ocazia sa facem aceste deduceri. Anul trecut, pentru ca am lucrat doar 1-2 luni din an, am primit toate taxele inapoi, fiindca nu am indeplinit plafonul minim de $10.000/an.
Momentan cam acestea sunt informatiile pe care le am pe acest subiect, insa voi reveni cu detalii pe parcursul sarcinii sau dupa, sa va povestesc cum a fost. Bebelusul nostru se va naste in perioada Craciunului, este programat in 26 decembrie si inca nu stim ce vom avea, in august urmand sa aflam:)

Pana la urmatoarea postare, va imbratisez cu drag si sa auzim numai de bine!

Viata de student / Student life

Romanian:

Hello lume!
Am lipsit cam mult in ultimul timp de pe blog, insa mai nou combin viata de student cu munca.
Dupa cum probabil stiti, am decis sa ma inscriu la master in US. Dupa ce mi-am echivalat foarte repede si usor facultatea din Romania, am zis sa continui cu studiul, asa ca in decembrie am avut interviul de admitere la master. Am ales sa merg la LaSalle University, specializarea Professional and Business Communication din mai multe considerente, insa nu voi intra in detalii acuma.

Dupa o luna de scoala, un curs finalizat, vreau sa va impartasesc si voua viata de student/masterand la Lasalle. Cu siguranta la alte facultati veti descoperi diferente, insa eu aici expun doar experienta personala (asta pentru a evita discutiile in contra-dictoriu ca in X stat sau la Y faculatate e diferit).
In primul rand, aici te poti inscrie la master de 4 ori pe an, pentru ca au doua semester mari si late (primavera si toamna) si inca 2 sesiuni mai scurte, ce cuprind si vacantele (vara si iarna). Masterul l-am ales part-time, adica am cursuri seara de la 6 la 9 de obicei, cu posibilitatea de a lua cursuri online, sau comprimate in 2 weekenduri, sau online+intalniri lunare. Ca sa finalizez masterul trebuie sa iau 12 cursuri, in ritmul meu, adica nu sunt obligata la un numar pe semestru. Eu pentru inceput am ales doua cursuri cu intalniri saptamanale ce se intind pana in mai si inca un curs expres/comprimat care s-a desfasurat pe parcursul a doua weekenduri. Colegii mei de obicei iau cate doua cursuri si atunci termina masterul undeva in jur de 2 ani. Asta ca sa va faceti o idee cam cum se pune problema aici (scoala se pliaza pe nevoia studentului, care plateste!) Si da, plateste mult, eu platesc 30.000$ pentru acest master, dar sistemul este gandit asa ca am aplicat la imprumut federal si am primit banii. De asemenea, se poate aplica la burse scolare, internship-uri la scoala, etc.
Sa revenim! In 12 ianuarie, m-am dus frumos la primul meu curs la facultate. Cu emotii ca nu stiam ce ma asteapta, cu temeri ca nu stiam cat de greu va fi, dar cu speranta ca nu se moare din asta:). Ce pot sa va spun dupa o luna de scoala este ca scoala americana este total, dat total diferita de ceea ce am vazut eu in Romania. Viziunea de scoala si rolul educatiei este diferit si din pacate simt cat de tare sunt ancorata in sistemul romanesc.....

Am sa va dau cateva detalii cat de succint pot, pentru ca as putea vorbi trei zile:)

• America este o tara cu o cultura individualista fata de Romania in care avem o gandire  colectiva. Asta inseamna ca in US individul conteaza, el este cel mai important pion, fata de Romania unde altii, colectivul, ne ghideaza. De aici incepem sa vedem lucrurile diferit:).
• Aici am invatat ca eu contez, ca ceea ce spun eu este ascultat si se tine cont de parerea mea.
• La scoala am invatat sa spun ceea ce nu-mi place sau ma deranjeaza intr-un mod mult mai personal decat eram obisnuita, dar diplomatic . Daca de exemplu inainte spuneam "Nu ma mai impinge", acum aici spun " Ma simt deranjata cand ma impingi". Tot timpul conteaza cum te simti, ce senzatie iti lasa un lucru, trebuie mereu sa-ti exprimi sentimentele si pentru mine la inceput a fost cam mult uneori:). Acum incet incet ma obinuiesc ca si dupa un exercitiu de scris un email sa fiu intrebata cum a fost? cum ma simt acuma? ce dificultati am intampinat?
• Aici nu exista conceptul ca trebuie sa inveti ce spun eu, ca eu sunt profesor si stiu mai bine. Fiecare student poate avea propria lui parere si intotdeauna este incurajat sa-si exprime parerea.
• Profesorul primeste feedback scris de la student si credeti-ma ca notiunea de feedback este foarte bine implementata aici, in sensul ca lumea nu tace de lene sa scrie ceva...
• Cursurile sunt unele obligatorii (5 din 12 in cazul meu), iar restul si le alege studentul impreuna cu advisorul personal
• Cursurile sunt structurate pe ideea urmatoare: citesti acasa inainte de ora capitolul care se va prezenta si articolele stiintifice aferente, iar in clasa profesorul discuta cu studentii despre materie. Tot atunci se fac activitati la clasa. Eu la comunicare pot sa va zic ca am de citit saptamanal cam 50-70 pagini pe curs cel putin. Se poate pe langa partea de citit sa am si teme sau prezentari de pregatit.
• Studentul american nu este stresat de note, nu invata pentru note, nu discuta despre ele....Desi ca sa trec un curs am nevoie sa am peste 80% din totalul testelor ce se dau pe parcursul semetrului.
• Testele nu sunt structurate la finalul semestrului ca in Romania, in sesiune. Pe parcursul cursului ai diferite teme, pe care trebuie sa le faci si esti notat. De obicei sunt esee de pregatit, prezentari pe diferite teme in fata clasei, analiza critica a unei carti sau articole, etc. De exemplu, eu azi am incheiat un curs de 2 weekenduri la materia Training si ultimul examen a fost sa sustin un training de 30-45 minute in fata clasei. Ei bine, pentru a ajunge la punctul asta, toti pasii premergatori au fost facuti gradat, sub suravegherea profesorului.
• Scoala si sistemul american nu presupune ca stii ceva sau ca ar trebui sa stii asta si asta, deci te ia de la zero si-ti arata orice. Am fost placut suprinsa ca ne aratau cum sa accesam biblioteca online a facultatii care e gratuita pentru student, cum sa facem un PowerPoint, cum sa ne logam in portalul intern la facultatii. 
• De asemenea, facultatea are un centru de scriere, unde mergi gratuit si te intalnesti cu un indrumator, care de obicei este un alt student si te ghideaza in lucrarile pe care le ai de facut. Eu am apelat la centru si am fost mai mult decat placut surprinsa de ei.
• Facultatea arata si este dotata cam cum va arata Universitatea Transilvania peste 20 ani, de la parcare privata cu paza, la sala de fitness, piscina, terenuri de sport pentru orice sport (inclusiv fotbal), nu mai vorbesc de dotariile din clase (proiectoare, camere de filmat pentru prezentari ca sa te poti evalua, mobilier), laboratoarele de informatica, etc.

Asta este prima impresie dupa o luna de scoala si un curs finalizat cu brio, bineinteles:)
Promit sa revin cu o postare dupa terminarea primului semestru care probabil va cuprinde o imagine mai de ansablu.


Va pup pana la urmatoarea postare!

English:

Hello world,

I didn’t post anything for a while on our blog but that’s because I now combine work with study. As you probably know I decided to join a master program in US. After I equivalated  my home studies rather quickly I decided to continue studying and in December I was admitted at La Salle University, Professional and Business Communication.

After 1 month of school and one class finalized I want to share with you my experience so far as a part time graduate student at La Salle University. Obviously that in other cities or Universities the experience will be different, I am only sharing my experience so far.

Here you can join the master 4 times per year. They are split between 2 big semester (spring and fall) plus 2 small ones ( summer and winter). The master is part time and I have classes during the evening plus the possibility to have some other classes on weekend or on line. To complete the master program I need to finish 12 classes in my own rhythm. You are free to choose how many classes you want per semester. I started  with 2 classes during the week ( 2 days/ week between 18.00 – 21.00) and one class that was done in 2 weekends ( Friday evening and full days on Saturday and Sunday). My colleagues usually take 2 classes/semester and finish in about 2 years. I am telling all this to have an idea about how the system works here. Usually the school is flexible and adapted to student needs who pays to go to school). Indeed school is expensive. I pay about 30 000$ for the master program but you are eligible for all kinds of loans. Also you can apply to several grants or scholarships.

Going back to my first day of school I remember I was nervous and excited in the same time. I didn’t know how difficult is going to be, if I would manage but I knew that nobody died from going to schoolJ.I can tell that school in US is very different from the school back home in Romania. Different ideas, different culture, different approach and sadly I feel all the time how much I am still stuck in the Romanian way of thinking.

I will give you just a few examples and I will try to make it short because otherwise I could speak for days.

-          US is a country with an individualist culture while in Romania there is a collective thinking. In US the individual is important, he matters. In Romania people as a whole dictate, others matter. Only from this point of view things are very different;

-          I learned that what I say matters, is listened and my opinion is valued;

-          I learned to say what I don’t like or bothers me in more personal way but diplomatic. Before I was saying “ Stop pushing me’’ now I am saying ,, It bothers me when you push me’’. All the time it matters how I feel, how things influence me and I am encouraged to express my feelings. First it was awkward but now I start to get use to be asked all the time: How it was? How I feel?  What was difficult?

-          Here there is no such thing as I am the professor; I know better, you have to learn what I tell you. Every student can have an opinion and more he is encouraged to express it.

-          Every student has to offer feedback to the professor and this is taken very seriously.

-          Classed are split between mandatory and optional. In my case from 12 classes I need to finish I have 5 mandatory and 7 from the optional panel.

-          Classes are structured like this: you have an assignment and you need to read something before and during the class you discuss about the topic. Also in the class there are different activities. I can tell you that so far I read at least 50- 70 pages per week and for some classes you need to prepare also different projects or presentations.

-          American student is not to stressed about the grades, they don’t talk too much about this, I have the feeling they don’t learn just to get a good grade ( like you do in Romania). All this even if for example I need to pass all the tests with at least 80%.

-          Exams are not all scheduled at the end of the semester ( like in Romania). During the course you have different home works that you are have to do and you get a grade for each. All this is combined with one or more final projects and with activity in the class and you get the final grade.

-          Here nobody assumes that you have to know this in that. They show you everything you need to know from the beginning. I was impressed when they showed me even the easiest things like: how to access the University library on line, how to make a Power Point presentation or how to log in the University intranet;

-          Also the university has a Writing Center were other students, more experienced are teaching younger students with their papers and home work. They are hired by the University and they get paid for that. I went 2 times to this center I was satisfied 

-          La Salle University is very well equipped with private parking, sports center, sports fields plus all the equipment in the class ( projectors, video cameras, computers, etc)

Kisses until my next post :)

Superbowl XLIX - 2015

Romanian:

     Toata saptamana care a trecut a fost cuprinsa de febra Superbowl. Este aproape ca o religie. Americanii sunt mari fani ai fotbalului american, de fapt singurul fotbal pentru ei (cel european se cheama soccer), iar finala acestui sport nu putea sa nu fie extrem de populara. Nu sunt eu un foarte mare admirator, insa am decis ca anul asta sa ma uit la Superbowl. Trebuie sa intru in rand cu lumea :). Pentru cei interesati anul acesta joaca New England Patriots cu Seattle Seahawks. La ora la care scriu postarea mai sunt 20 de minute pana incepe meciul. Nu cred ca in Romania sau alte tari europene sunt prea multi fani ai acesui sport, si de aceea m-am gandit sa scriu doar ceea ce m-a surprins pe mine citind despre acest Superbowl. Meciul se joaca anul asta in Phoenix Arizona, iar pretul unui bilet este in medie 5 000$.
     Evident ca fiind atat de popular totul s-a transformat intr-o mare afacere. Un spot de 30 de secunde in pauza meciului costa 4 milioane de dolari. Un minut de reclama, 8 milioane de dolari. De ce? Simplu. Anul trecut a fost cel mai urmarit eveniment TV cu 111.5 milioane de oameni care s-au uitat la meci. Anul asta se preconizeaza ca va fi batut acest record :). Anul trecut showul a durat cu totul aproape 4 ore iar minute efective de joc cu mingea in miscare...17 minute:). Mai jos aveti si o impartire conform masuratorilor din 2014:

Mingea in joc - 17 minute si 30 secunde
Reluari - 23:46
Minute de joc fara minge - 72:00
Reclame - 48:34
Promo emisiuni TV - 7:30
Show in pauza meciului - 12:28
Analiza meciului la pauza - 4:52
Diverse - 16:37.

     Chiar daca tot mai multi se plang de faptul ca e prea putin sport si prea multa reclama, reclamele din pauza Superbowl-ului devin incet incet la fel de populare ca si meciul in sine. Ajuta si faptul ca datorita audientei, companiile nu isi permit sa difuzeze decat reclame excelente. Pentru cei interesati aveti mai jos topul din 2014:

1. Comedians in Cars Getting Coffee

2. Budweiser’s “Puppy Love” 

3. Go Daddy’s “Bodybuilder” 

4. Doritos’s “Cowboy Kid” 

5. Toyota Highlander’s “Terry Crews & the Muppets” 

6. Doritos’s “Time Machine” (1st Quarter)

7. RadioShack’s “Phone Call” (1st Quarter)

8. Oikos Greek Yogurt’s “The Spill” 

9. Bud Light’s “Up for Whatever #2” 

10. Squarespace’s “A Better Web Awaits”

     Pe final 2 picanterii:).
- Incercand sa-i explice Andreei la scoala ce este Superbowl, un coleg i-a spus ca e ceva asemanator cu  finala campionatului mondial de fotbal:). Cat tupeu si imperialism:)).
- Imi povestea o cunostinta ca incepe sa-i placa tot mai mult soccerul in dauna fotbalului american dintr-un simplu motiv: soccer nu are reclame. Era extaziat ca se poate uita la meci 45 de minute fara sa fie intrerupt de reclame:))

A inceput meciul de 10 minute. E 0-0. Deja s-au dat vreo 10 reclame:))

Update 1:

S-a terminat meciul. New England Patriots - Seattle Seahawks 28 - 24.

Update 2 :)

Si a iesit si topul reclamelor pentru Superbowl 2015. Aveti mai jos linkul:


Superbowl 2015 best commercials

English:

     This last week was all about the Superbowl. It's almost like a religion. Most Americans are huge fans of their American football, actually is the only football, the European one is called soccer, and the final couldn't be anything else but popular. I am not the biggest fan but this year I decided to watch it.  I have to keep up. For those interested this year the Superbowl is between New England Patriots and Seattle Superhawks. At the time I am writing this post there are only 20 minutes till the start of the game. I don't think that in Romania or any other European country are too many fans of this game so I will write about  what surprised me when reading about Superbowl. The final is played in Arizona and the average price of a ticket is 5 000$.
     Obviously that all the popularity made all this a big business opportunity. A 30 seconds commercial spot at  halftime is about 4 million dollars. One minute is 8 million. Why? Easy. Last year was the most watched TV event in history with 11.5 millions viewers.This year is believed the record will be beaten. Last year the whole show lasted about 4 hours but the game with ball in play was...17 minutes. Below you can see an interesting statistic:

Ball in play - 17 minutes 30 seconds
Replay - 23:46
Game with ball not in play - 72:00
Commercials - 48:34
TV show promo: 7:30
Halftime show - 12:28
Halftime analysis: 4:52
Miscellaneous: 16:37

Even if a lot of people are complaining about the fact that we have less sport and more business, the halftime commercials are getting more and more popular. Of course that at this audience the commercials are among the best ones. Here are the best commercials from 2014: see videos above.



In the end 2 funny things:
- At school trying to explain to Andreea about the Superbowl, one colleague describe it as something just like the World Cup in football. The nerve:)
- a guy from work was telling me that he starts to like soccer more lately for one simple reason. No commercial. He was thrilled that he can watch 45 minutes of the match without any interruption.
The game started. After 10 minutes is 0-0. There were already about 10 commercials.

Update 1:
The game is finished. New England Patriots - Seattle Superhawks 28 - 24

Update 2:
The 2015 best commercials from the Superbowl are out. Below the link:


2015 Superbowl best commercials

Primul cod rosu de ninsoare :) / Our first winter storm alert

Romanian:

Salutare,

     Hai ca am trecut cu bine si peste prima avertizare de winter storm. Un fel de cod rosu de ninsoare in Romania. A fost un pic diferit fata de ce eram obisnuiti:). A inceput cam cu 2-3 zile inainte cu aunturi pe toate canalele TV si pe toate aplicatiile meteo:). Se anunta ca zona afectata va fi NE SUA ceea ce includea si Philadelphia si evident eram mai interesati ca in alte dati. Avertizarea era pentru aproximativ o zi (de luni seara pana marti seara). A iesit si primarul New York-ului sa anunte ca este cea mai mare furtuna de zapada din istorie, lumea sa nu subestimeze aceasta furtuna. Chiar incepusem sa fim curiosi:). Masurile luate au fost extrem de stricte. Toate avioanele si trenurile anulate, scolile inchise si chiar au anuntat ca este interzis masinior sa iasa pe strada dupa ora 23.00. Amenda 300$. Pentru noi era ceva nemaivazut. Nici nu stiam cat de tare sa ne speriem:)). Vazusem de cateva ori ca americanii mai si exagereaza, insa deja masurile anuntate erau foarte stricte. Partea buna este ca in aceste cazuri ai voie sa nu mergi la scoala (de cele mai multe ori se si inchid) si chiar sa lipsesti de la serviciu. Securitatea si siguranta personala primeaza intotdeauna.
     Si a venit luni seara. Scoala Andreei se inchisese de la pranz, asa ca ea era in siguranta acasa. Eu eram la birou si deja aflasem ca trenul cu care merg de obicei inceteaza sa mai circule de la ora 20.00. Semnele erau bune, deoarece pe la ora 18.00 inca nu incepuse sa ninga. Asa ca am plecat si eu de la birou si am ajuns in siguranta acasa. Si asteptam sa inceapa furtuna. Si am asteptat si asteptat...Deja pe la ora 22.00 inca nu incepuse si tot ne ziceam ca poate mai tarziu. Cand ne-am culcat ne si gandeam cum a doua zi vedem mormane de zapada. Am bagat pana si masina in garaj sa o protejam:). Marti dimineata arata asa in fata casei:

     Mare dezamagire mare:). Nici la New York nu fusese nicio furtuna. Cativa fulgi pe aici, pe acolo, dar atat. Vedeam dimineata imagini cu aeroportul din Philadelphia care era gol fiind inchis din cauza ,,furtunii''. La fel multe gari importante din New York. Pustiu peste tot.
     Marti pe la pranz au inceput sa iasa declaratiile cu scuze si regrete:). Se gresise cu cateva zeci de mile. A fost intr-adevar furtuna rea, insa intr-o zona mult mai restransa.
      Per total insa pot sa spun ca prefer aceasta abordare fata de cea romaneasca ,,ne-a luat prin surprindere'' chit ca zapada vine in mijlocul iernii. De multe ori americanii sunt poate extra-precauti si pot parea penibili, insa asa cum am zis prefer varianta lor.

Better safe than sorry!

English:

Howdy,

And  we manage to safely pass our first winter storm alert. It was a bit different than what we were used to. It all started 2-3 days before with news and alerts on all TV station and all weather apps. The alerted area was NE US that included also Philadelphia so that’s why we were more interested in the subject this time. The mayor of New York made public declarations not to underestimate this stor, that is going to be the hardest in New York history. We started to be curious. All safety measures were extremely strict. All planes and trains were cancelled, schools closed and even announced that no car is allowed on the streets after 23.00; fine 300$. For us this was something we had never seen before.  We didn’t even knew how scared we should be. We saw before that Americans tend to exaggerate a little but all this measures were too strict and hard. The good thing is that in this cases you are allowed to miss school and work. Safety comes first.

And we come to Monday evening. Andreea school was closed from noon so she was at home, nice and safe. I was in the office and already heard that my train won’t travel after 20.00. At 18.00 the snow didn’t started yet so I manage to get home safely. And we waited in the house, looking at the window for the snow and winter storm. And waited and waited…When we went to bed we thought that in the morning we would see a lot of snow. We even put the car in the garage to protect it. Tuesday morning this is how our house looked like

   

Big disappointment. New York didn’ t had any storm. Some snow here and there but that’s it. In the morning we saw at news images with Philadelphia Airport that was empty J being closed because of the ,,storm''. Same for a lot of big train stations in New York. Empty everywhere.

Tuesday at noon the city officials were coming out with public apologies. They made a mistake about the affected area. There was indeed a storm but on a much smaller area.

Overall I can say that I prefer this approach as oppose to the Romanian ones ,, we were caught by surprised even if snow would come in the middle of the winter. 

Many times the Americans are over precautions and sometime may seem embarrassing but like I said, I prefer their approach.

Better safe than sorry.  

   

Imi place - Nu imi place 16-14:). / I like - I don't like 16 - 14

Romanian:

Da, stiu, am inceput sa nu mai scriem asa des pe blog.  Deja am fost ,,urecheati'' de fani:)). Asa se intampla cand obisnuiesti lumea cu standarde ridicate...trebuie sa te ridici la nivelul asteptarilor permanent:). Am inceput sa fim si noi tot mai aglomerati plus ca nici ,,noutatile'' nu mai apar la fel de des ca la inceputul perioadei noastre in SUA. Pentru ca acum ceva timp Andreea a postat parerile ei la 3 luni de America, m-am gandit sa scriu si eu ceva asemanator. Trebuie sa va spun de la inceput ca Andreea este cea care s-a adaptat mai repede si ii place mai mult aici. Eu ma adaptez mai greu si nu sunt la fel de incantat de ceea ce vad aici. Asta nu inseamna ca este rau, doar ca poate aveam alte asteptari...poate ca asteptarile erau prea mari:).
Ideile sunt brute si este efectiv ce imi vine in minte acum. Sa incepem:

Imi place ca per total  sistemul pare ca functioneaza si se invarte in jurul individului, al cetateanului platitor de taxe.

Imi place ca nu simti frustrarea in interactiunea cu institutiile statului, in toate formele ei de prezentare.

Nu imi place ca la inceput sistemul e inchis, nu e accesibil din prima de catre noii veniti.

Nu imi place ca distantele sunt mari aici intre orice ( acasa-servici, acasa-magazin, acasa- diferite obiective de distractie sau relaxare, etc).

Imi place ca lucrurile de baza sunt ieftine si  scutite de taxe.

Imi place ca exista un respect pentru om in general, pentru cei care lucreaza in slujba celorlalti in special ( politisti, pompieri, doctori, profesori, etc).

Imi place ca cei enumerati mai sus chiar lucreaza pentru ceilalti.

Nu imi place ca sunt si destul de multi ,,tarani''. Ma asteptam sa fie mai multa civilizatie.

Nu imi place ca drumurile nu sunt ca in palma ca in multe state europene. Totusi sunt mai bune ca in Romania.

Nu imi place ca  la inceput nu ai viata sociala aproape deloc.

Imi place ca lumea e saritoare si dornica sa te ajute.

Imi place ca de multe ori, daca dovedesti buna credinta, poti fi iertat la prima greseala.

Nu imi place ca fac o ora dus si o ora intors de acasa pana la serviciu.

Nu imi place ca nu pot sa vad meciurile de fotbal ( soocer cum se zice pe aici:)).

Imi place ca am New York, Washington si Atlantic City la maxim 2 ore distanta.

Nu imi place ca oamenii se imbraca oricum pe strada. Nu sunt eu un fashion icon insa nici sa mergi la supermarket  in slapi de casa si pijamale  nu mi se pare normal.

Nu imi place ca tre' sa vad fundul ,, smecherilor'' care adopta stilul gangsta. Cei care poarta pantalonii in vine.

Imi place ca sunt multe magazine cu mancarea europeana si poti pastra multe obiceiuri culinare din Romania. In zona noastra cele mai populare sunt magazinele rusesti si cele nemtesti.

Nu imi place ca e distanta mare intre ele. Acum 3 zile Andreea a mers la cateva cumparaturi, de genul hrana rece, legume, fructe si alte cateva maruntisuri si a trebuit sa mearga la 3 magazine. A durat cu totul 2 ore.

Imi place ca aici reducerile sunt reduceri. Am putut sa iau lucruri si cu 70% reducere. E ceva sa iei cu 20$ ceva care costa in mod normal  65$.

Nu imi place ca marimi normale in Europa, de genul S sau M, aici sunt o raritate. In schimb exista in fiecare magazin care se respecta un raon mare ,,Big and tall''...e mai mult pentru cei big :)).

Imi place ca sunt multe oportunitati de petrecere a timpului liber.

Nu imi place ca nu prea ai timp sa te bucuri de ele.

Nu imi place ca nu am cu cine sa joc fotbal.

Imi place ca pot sa vad si eu live un meci de baschet din NBA sau de hochei in NHL.

Nu imi place ca sistemul medical este scump. De asemenea si o asigurare medicala este scumpa si nu ofera gratuitate asa cum se intampla in Romania.

Nu imi place ca sistemul de invatamant este scump.

Imi place ca apartamentul in care stam e mai mare ca cel din Brasov. In general apartamentele si casele sunt mai mari ca si suprafata.

Scorul este 14- 14:))...conteaza si importanta fiecarui acest imi place/nu imi place dar nu intram acum in detalii.
O sa incerc sa updatez periodic lista asta:).

Sa ne auzim cu bine...si poate mai des:)

Completari:

Imi place ca nu sunt caini vagabonzi. Deloc. Gasesti in schimb veverite si caprioare :)


Imi place politica de returnare a produselot fara sa puna intrebari. Primesti inapoi fie bani, fie alt produs. Alegerea este a ta. Noi tot timpul am ales banii :). Este mult mai relaxant sa cumperi ceva pe care stii ca il poti duce inapoi daca nu se potriveste sau nu iti mai place. Trebuie doar sa pastrezi chitanta sau eticheta pe produs. Insa chiar si fara aceste se pot gasi rezolvari atata timp cat se poate demonstra ca produsul este cumparat din magazinul respectiv.

English:

Yeah I know we started not to write that often on the blog. We started to be more busy and the news and updates doesn’t  show up everydayJ. Because Andreea post a while ago her likes and dislike I think it’s time for my viewJ.  I have to tell you from the beginning that Andreea adapted much quicker and easier . I find it more difficult. That doesn’t mean that I hate everything here…is just I had higher expectations…maybe to high.

The ideas are exactly what comes to mind now. Let’s startJ  

                                           

I like that generally the system works and the individual is the center of everything.

I like that I don’t feel the frustration when I interact with public institutions.

I don’t like that the system is ,,closed’’ in the beginning. It is not accessible for all the new comers.

I don’t like that the distances are big between everything ( home – work, home – stores, home – downtown, etc)

I like that basic stuff like food and clothes are tax free.

I like that there is a respect for the others in general and especially for those that works for the others ( police, fireman, doctors, etc)

I like that those really work for the others.

I don’t like that there are a lot of ,,big shots’’. I was expecting for people to be more civilized.

I don’t like that the roads are not that smooth like in many European cities. Yet they are still better than Romania.

I don’t like that in the beginning you lack social life.

I like that people are nice and helpful.

I like that many times if you can prove good faith you can be forgiven at your first mistake.

I don’t like that I have to travel one hour from home to work.

I don’t like that I can not see football games ( soccer as they say here).

I like that I have New York, Washington, Atlantic City at 2 hour drive, maximum.

I don’t like that people just dress anyhow on the street. I am not a fashion icon but to go shopping in your pajamas and slippers is not ok.

I don’t like that I have to see the asses of those who dress gangsta style. The ones with their pants dropped down to their knees.

I like that there are a lot of stores with European food and you can keep your gastronomic custom. In  our area most popular are the Russian and the German stores.

I don’t like that the distances between stores are big. Three days ago Andreea did some shopping , grocery and stuff, and had to go to 3 stores. It took about 2 hours.

I like that the discounts are for real. I bought things that were 70% discount. It’s nice to pay 20$ for something that normally costs 65$.

I don’t like that popular sizes in Europe like S or M here are rare here. But every cloth store has big isle with ,,Big and tall’’..is more for the big ones.

I like that you have a lot of ways to spend your free time.

I don’t like that I don’t have too much free time.

I don’t like that I don’t have anybody to play football with.

I like that I can see an NBA or NHL game live.

I don’t like that medical system is expensive. Also a health insurance is expensive and the medical expenses are not free even if insured.

I don’t like the educational system is expensive.

I like that our apartment is bigger than In Brasov. In general apartments are bigger than in Romania.

And we have a tie 14 – 14….ok, it matters also the importance of each aspect above  but let’s not go into details nowJ

I will try to update this list periodically.

All the best!

Update:

I like that there are no street dogs. None.

I like the return policy in US with no questions asked. You get back cash or store credit, it's up to you. We always chose cash. It's much relaxing to buy something that you know you can return if it does;t fit, work or just don't like. You have to keep the receipt or the tag. But even if you don't have this there are ways to solve things out as long as you can prove you bought the item from that store.